Cam tot ce trebuie sa stie un parinte despre jucarii

20160921_113646

Ca tot vine luna cadourilor si lumea va invada raioanele cu jucarii,sa vorbim putin despre ele.Jucariile.Poate vei invata din greselile unei mame care s-a desteptat abia dupa ce a cheltuit sume imense pe jucarii si care la ora 11 seara inca mai strange de prin casa cuburi,masinute si papusi.Care gaseste inclusiv in sertarul de lenjerie piese minuscule de la tot felul de seturi de constructie si nu e zi sau noapte sa nu calce pe cate un tractoras sau o piesa lego.

Pentru ca oferta este foarte mare si variata,copiii le vor pe toate daca se poate si mai cu seama tot ce vad in reclamele de la televizor.Si dragele de reclame ne abuzeaza psihic copiii cu tot felul de noutati care costa de obicei de zece ori mai mult decat valoreaza.Cumparam mai mult de fapt reclama,eticheta si ambalajul.Apoi copiii isi abuzeaza psihic parintii pana ce acestia cedeaza si le cumpara smart-watch-ul dorit sau ultima fita de bebelus care face tot ce face un bebelus adevarat ori lansatoare de discuri spatiale cu lumini si sunete,etc…parintii stiu despre ce vorbesc.Au apus vremurile cand copiii se bucurau la o prastie din lemn sau la o papusa din carpe.Si odata cu prastiile si papusile simple s-a dus si din creativitatea si imaginatia copilului.Acum incurajam creativitatea si imaginatia cu lego si lasam buna parte din timpul alocat distractiei sa fie luat de gadget-uri.Desi avem atatea optiuni in prezent,abundenta aceasta de fapt a rapit cumva  romantismul,farmecul si aventura specifice copilariei clasice.Ce crede copilul tau despre jucarii?

1.Niciodata nu are destule

2.Desi unele par la fel cu cele pe care deja le are,pentru el sunt diferite si trebuie achizitionate de urgenta.

3.Cele mai scumpe sunt cele mai cool si cele mai distractive

4.Tot ce apare la televizor in materie de jucarii este sfant

5.Jucariile altor copii intotdeauna sunt mai interesante chiar daca e vorba de niste dopuri de plastic.

6.Fiecare jucarie noua trebuie inaugurata prin testarea rezistentei la: apa din cada,presiunea greutatii copilului,aruncarea de la inaltime,lovirea repetata cu alte obiecte contondente,muscaturi de bebelus,spalatul in masina de spalat rufe.Care trece toate testele desi ramasa cu sechele va fi pastrata cu incapatanare ani buni de zile.

7.Fiecare jucarie are povestea ei iar daca are o mie si una de jucarii,el va sti povestea fiecareia.

8.Nu se joaca cu mai mult de jumatate din ele insa incepe sa planga daca vrei sa le donezi altor copii.Bine,aici se aseamana mult cu comportamentul femeilor in privinta hainelor asa ca trebuie sa fim ingaduitori.

9.Nu este o problema daca se termina bateriile,mami sigur are pile la fabrica de baterii.

10.Valoarea unei jucarii creste direct proportional cu dorinta fratiorului sau surorii de a se juca cu ea.

Ce crezi tu despre jucarii? Are prea multe,nu mai poti sa le faci fata,iti ocupa mult timp curatarea lor,strangerea si ordonarea lor.Uneori mergand prin casa te simti ca la o cursa cu obstacole.Pe langa faptul ca aveti multe,cei din jur le ofera la diferite ocazii tot jucarii.Sunt dragute,uneori iti face mare placere sa le cumperi stiind ce bucurie aduc dar majoritatea sfarsesc incomplete,dezasamblate,aruncate pe te miri cine stie unde.Cele de plus aduna o gramada de praf,piesele lego sunt teroriste,surprizele Kinder nimeresc pe sub dulapuri,paturi,masinutele sunt peste tot,s.a.m.d.Ai crede ca daca au mai multe jucarii certurile intre ei,pe seama jucariilor,vor fi mai putine.Fals.Vor fi si mai multe.

Ce am eu de gand sa fac in preajma sarbatorilor de iarna si va sfatuiesc si pe voi care aveti copii: donati o parte din jucarii unor copii care au nevoie de ele.Dar intreaba-l si pe cel mic daca e de acord,la fiecare jucarie.Si povesteste-i cum alti copii se vor bucura foarte mult.Copiii nu sunt fiinte foarte altruiste insa le putem insufla asta prin puterea povestilor.Daca sunt mai mari,citeste-le din Edmondo de Amicis (Cuore – Inima de copil).Daca sunt mai mici,prin carti cu ilustratii despre generozitate sau inventeaza tu  mici povestioare despre cat de bine te simti cand oferi bucurie celor din jur.Incurajeaza copilul  sa citeasca Tom Sawyer, Aventurile lui Huckleberry Finn,romanele lui Jules Verne.Mai multe sugestii gasesti aici: 100 de carti pentru copii.Sa vezi cate idei o sa le vina apoi!Incurajeaza plimbarile in natura si incearca sa faci din ele cate o aventura cat mai palpitanta.Chiar si o iesire la padure sau in parc poate fi transformata intr-o mica peripetie! Ceea ce il face cel mai fericit pe micutul meu de 3 ani este sa il alerg prin casa,sa ne gadilam,sa gatim impreuna,sa imit tot felul de voci,sa ii inventez povesti cu Capsunica,un personaj buclucas inventat de noi doi.Rade in hohote si atunci il vad cu adevarat fericit,nu cand isi face de treaba cu jucariile.Lasa-l  in curte sau in spatele blocului la joaca.Cand eram mica ma jucam cu copiii de-a piata,ieseam fara nici o jucarie afara si ne distram de minune,rupeam buruieni si le vindeam intre noi,pe post de patrunjel si ceapa,pe bani din frunze.Copiii sunt inventivi atunci cand se plictisesc sau nu au jucarii la indemana.Cand eu eram copil ne jucam de-a scoala,de-a salonul de infrumusetare,de-a baba oarba si nu aveam nevoie de vreo jucarie pentru asta.Sigur ca daca vei pune un copil invatat cu tableta,lego city,jucarii minecraft si puzzle-uri sa se joace cu bete,pietre si nisip,nu vei avea parte decat de niste priviri contrariate,nelamurite si inlacrimate.Asa ca de mic nu iti invata copilul cu prea multa tehnologie in materie de jucarii,este greu,pentru ca vede la televizor,vede si la alti copii.Insa nu trebuie ca oferitul jucariilor  de ultima generatie sa devina un obicei,este si costisitor si nu ofera nici un bun exemplu.

Cand esti la cumparaturi de jucarii,pune-ti  doar doua intrebari: cumpar aceasta jucarie pentru ca este utila si durabila? sau o cumpar ca sa imi impresionez copilul pentru cateva minute?

Repeta-le celor mici sa nu se ataseze de obiecte si sa se multumeasca cu putine,in schimb ofera-le diverse activitati sau moduri de a petrece timpul care sa ii faca fericiti.

Jucati-va clasic.Jucati impreuna,in familie,carti,sah,scrabble,monopoly,spanzuratoarea,joc de roluri,v-ati acunselea,orice joc va place si va aduce impreuna.Timp nu prea este insa merita sa sacrifici o ora din zi pentru asa ceva.

Un copil care are prea multe jucarii nu va invata sa fie organizat.Ii va fi dificil si la scoala.Am invatat aceasta lectie prea tarziu.Fiica mea cea mare,care acum este in clasa a treia, e haosul pe pamant si acum nu prea mai am ce face.Si sunt convinsa ca o parte  de vina o poarta obiceiul meu de a-i fi cumparat de-a lungul timpului prea multe jucarii.Asa ca sfatul meu este sa renunti cat mai repede la jucariile in plus,iar  pe cele ramase sa il inveti pe cel mic sa  le aseze in camera lui, fiecare la locul ei.

Un copil cu multe jucarii va invata sa ia greu decizii.Va oscila mereu.Imagineaza-ti o camera plina ochi cu jucarii si copilul care sta in prag si le priveste si nu se poate decide cu care sa se joace.Probabil ca asa va proceda si in fata unei vitrine cu prajituri dar si pe mai tarziu in fata provocarilor vietii.Nu este bine niciodata cand avem prea multe alegeri de facut.Pune toate jucariile,daca ai cum,deoparte,in saci sau in cutii,in pod sau intr-o camera la care nu are acces si periodic ofera-i doar cateva din care sa aleaga.Nu e usor dar merita incercat!

Incearca sa ii cumperi in dar consumabile: creioane,carti de colorat cu personajul preferat,play-doh ori nisip kinetic ( si aici am experimentat ceva povesti neplacute dar asta e alta poveste),dar si kit-uri si  jocuri creative care sa ocupe putin spatiu si sa le ceara un timp mai indelungat de asamblare sau de creatie.Orice banuiesti ca i-ar placea si care sa nu  inmulteasca si mai tare  gramada de jucarii.

Lasa-l sa invite acasa alti copii carora la plecare sa le ofere cate o jucarie.Lasa-l sa faca si schimburi de jucarii,este o experienta utila.

Stabileste dinainte care sunt regulile si incearca sa nu te abati de la ele.Mai ales atunci cand mergeti impreuna la cumparaturi.

Ofera prioritate jucariilor de exterior,mai ales in sezonul cald.

Gaseste o familie nevoiasa sau un orfelinat unde sa donati macar o data pe an jucariile la care cel mic este dispus sa renunte.

Invata-l sa isi stranga singurel la sfarsitul zilei daca nu toate jucariile,macar o parte din ele.Copiii invata din exemplu,ajuta-l sa le organizeze.

Roaga rudele si prietenii ca pe viitor sa le ofere jucarii mai micute si mai putine.

Tine cont de personalitatea copilului si ofera-i jucarii adecvate.

Cam asta ar fi ceea ce am experimentat eu si ceea ce te pot sfatui.Ai si alte idei?

dsc08542

dsc08502

 

 

 

 

 

Anunțuri

Buna dimineata

black-and-white-picture-of-a-white-dove2.jpg

Buna dimineata.Cobori greoi din pat si te uiti in oglinda fara sa vrei,timp de cateva secunde.Mai mult nu ai cum pentru ca trebuie sa pregatesti pachetul celei mici pentru scoala si sa pui repede de o cafea ca sa te simti pregatita pentru o noua zi.Si pret de cateva secunde esti tu cu oglinda asta pe care trebuie sa nu uiti sa o stergi mai tarziu de amprente micute.Si ai asa un moment in care te dedublezi si nu te mai recunosti.Unde a disparut fata aceea dezinvolta,care avea libertatea sa faca ce vrea,cand vrea,care nu avea povara de adult responsabil?Parca a fost doar o poveste.Nu iti mai apartii de mult timp si nu iti mai traiesti povestea ta.Ci a lor.A celei ce urmeaza sa plece la scoala luand cu ea mangaierea si o parte din dragostea ta.A celei ce mai leneveste un pic in pat pana sa se trezeasca morocanoasa refuzand micul dejun, ca sa mai nascoceasca un nou truc de magie.A celui mai firav dintre ei care isi cere de urgenta biberonul cu lapte si piesele lego.Si INCEPE.Cobori treptele cu entuziasmul unui elev chiulangiu care merge la examen.Incerci sa accepti realitatea si sa te integrezi in peisajul bucatariei si al toamnei ploioase de dincolo de fereastra,insa acum ai vrea doar sa fii aruncata de o mana uriasa pe o campie insorita si lasata acolo,in iarba,sa mirosi pamantul si buruienile si sa iti arda soarele chipul in timp ce tu doar stai,asa,intinsa,fara sa faci nimic,fara sa vrea nimeni nimic de la tine.Iti amintesti cum erau serile de vara pe la 19 ani si cum te bucurai parca altfel de toate.Si atatia oameni au plecat si altii au venit si totul se invarte repede repede…ca rufele in masina de spalat la programul de centrifugare.Le scoti si mai bagi inca un maldar de rufe murdare.Vor iesi impecabile,ca un zbor alb de porumbei.Ti-ar placea sa fii porumbel,cu siguranta.Dar esti mama si faci curse rapide intre bucatarie,living,dormitoare si baie.Sa le fie bine si azi,sa fie curati si hraniti si sa invete ceva nou neaparat si sa se bucure bineinteles,sa se joace si sa faca galagie si sa nu le lipseasca nimic.Sa le fie bine,ca tu cu asta te hranesti acum.Ei au cerut neapărat o mama tanara si frumoasa si nu te iarta daca te neglijezi asa ca si astazi mirosi frumos si esti aranjata si nici nu mai stii daca o faci pentru tine sau pentru ei.Important e ca vin sa te imbratiseze cand simti ca e prea greu.Au un radar al lor.Oricum nu ai cum sa renunti si nici nu castigi mare lucru in toata povestea asta,nu?Dar nu vrei sa castigi ceva anume,decat vrei sa o recastigi pe fata aceea care inca nu pierduse atat de multe,care inca avea timp si care nu era niciodata obosita.Fata aceea pe care nu o durea decat cate un asfintit de soare sau cate o iubire pierduta si care zambea nu doar pe jumatate.Care isi musca buzele de emotie,nu de neputinta si de griji.Eheee,fata aia era speciala,visa tare des si frumos,cu ochii deschisi si era frumoasa si iubita.Cam egoista,ce-i drept.Ai zile de-astea in care o vrei inapoi pe fata aia.Insa de cele mai multe ori o lasi acolo unde a ramas,in amintirile cu porumbei si te bucuri de diminetile in compania celor trei suflete nascute din tine.Si totusi mai vrei ceva si poate ca nu e mult.Ca din cand in cand sa iti spuna cineva,oricine: „Continua asa,faci o treaba buna!”Si de ce nu,sa adauge :” Nu ai pierdut fericirea.Este chiar aici.”